Ar spune multe,dar stie ca ar rezolva nimic.Are ochii in lacrimi mereu si deseori nu stie nici macar de ce.Sunt prea multe motive,prea multe vorbe,prea multe fapte si atat.Atat..
Si lacrima ii cade si degeaba caci nu rezolva nimic.Priveste in gol si e doar intuneric.Amintiri,vorbe,idei,intamplari,toate ii se amesteca prin capsorul mic si nu reusesc decat sa o frustreze.
E dezamagita.De ea,de el,de ei si de tot.Si nu poate schimba nimic.A facut ceva ce nu trebuia facut,iar acum plateste.Si totul e scump..prea scump as zice.
Vrea sa renunte caci simte ca pierde lupta..Nu stie insa de ce sta-n-picioare...Nu stie...
Si nu va afla.