Pentru tine.:).

Deci..imi calc..pe ..ah.orgoliu..vreau sa ne impacam.pentru ca esti un zeu .pentru ca nu imi ajunge o viata sa iti pot scrie cat de mult insemni tu pentru mine..[si asta-i felul meu de a-ti zice ca "te iubesc"]si daca nu iti spun ca te iubesc sau daca nu te iubesc cum iti doresti tu nu inseamna ca nu te iubesc cu toata fiinta mea.[tine cont ca folosesc expresia prea des ca sa ma pot obisnui..:|].

Nu mi-am dorit niciodata sa tin aproape de mine pe cineva mai mult de 2 saptamani pentru ca nu voiam sa ma indragostesc ,iar mai apoi sa sufar in final.Dar ai aparut tu si ai aparut ca cel mai frumos rasarit de soare de pe planeta.Tu ai avut incredere in mine, ai avut timp sa ma intelegi si sa-mi fii mai mult decat un simplu "iubit", ai avut rabdare cu mine si m-ai facut sa te vad cum nu pot vedea pe nimeni.
Nu vreau sa cunosc cu tine finalul, adevaratul final ce-ti lasa pe obraz lacrimi, iar in inima amintiri pe care sa-ti doresti sa le stergi , sa le dai afara si sa inchizi toate geamurile si usile.Nu vreau sa-l cunosc pentru ca mi-e prea bine asa.Tu ma faci sa zambesc chiar daca sunt suparata pe tine si ma faci sa uit si sa vreau sa o luam de la capat.Ma faci sa inteleg ce nu pot intelege singura prin felul tau caraghios dar serios de a explica, ma faci sa rad cu lacrimi cand imi povestesti intamplari din viata ta.
Si..ai dreptate.Nu vreau sa recunosc.Sunt un copil.Dar sunt un copil care tine enorm de mult la tine chiar daca nu-ti spune sau nu-ti arata.Nu imi place sa imi expun sentimentele , mai ales de fata cu tine pentru ca imi pot fi folosite impotriva ..dar chiar vreau sa intelegi ca nu vreau sa crezi ca esti pentru mine doar ceva ..din lipsa de ocupatie.
Sunt un copil si am nevoie de tine sa ai grija de mine asa cum ai facut pana acum.
Mai stii cand ziceai ca atunci cand ne certam sa spunem "Stop!" sa reluam ce faceam inainte si sa continuam cearta alta data?.
Eu spun stop acum si vreau sa ne continuam cearta cand va veni sfarsitul lumii.Nu vreau sa am in minte decat imaginea ta zambindu-mi siret.Vreau sa te tin minte ca pe cel de acum nu ca pe un baiat care sa nu ma mai bage in seama si cu care sa-mi uit prietenia dupa un timp din cauza unei "tachinari/incaierari/nustu" stupide..
Cred ca am plictisit cititorii si te-am plictisit si pe tine asa ca ma opresc.Decizia este a ta , dar vreau sa tii minte un lucru.Eu, am uitat de orgoliu, principii si demnitate precum si incapatanare si am facut primul pas.L-am facut doar pentru tine pentru ca insemni prea mult pentru mine si nu o voi mai face in viata mea pentru nimeni altcineva.
Probabil vei citi asta maine sau poimaine de ziua ta asa ca ia-l ca pe un + in cadoul tau si ca o mica declaratie ca sa poti vedea si tu cu adevarat cine esti defapt pentru fosta bruneta cu parul cret.
La multi ani.:*!

Pasteti fericiti.!:*:*

Nu pot sa nu fac haz de necaz din cauza expresiei cu care ne vom saluta in urmatoarele zile pentru ca..pur si simplu nu pot.Astfel ca va urez sa pasteti fericiti tot ce va doriti dragii mei.:*!
E noaptea Invierii.22:52 . 
La 23:30 voi stinge luminile de la bec B-) , televizoarele, calculatoarele si tot ce e sursa de lumina si voi merge in centru sa astept in frig Lumina Prea Sfanta adusa de la ..Ierusalim?
.Mult drum..Stiti ce ma gandesc?..Cum o fi oare sa pleci de la Ierusalim cu lumina si..sa ti se stinga cand ajungi in Romania?.:))
Eh..chinuitor.:|.In fine.Lasand gluma la o parte va urez tuturor o sarbatoare a Pastelui cat mai fericita, fara dureri de burta din cauza drobului in exces , fara julituri pe manute din cauza outelor rosii[verzi, galbene , albastre, mov.. bine ca vi s-a dat drumu' la curcubeu! Rosu ma ca e Pastele si nu fu' sangili' lu Iisus albastru ..sau verde ..nu era constipat.da de..Romanu' are valoare are bani in buzunare si-si face ouale in toate "colorile"]sparte sau fara alte dureri exterioare interioare.Va urez..Ce sa va urez?.Bani, masini.-->>astea nu-s urari ci vise..:)). Va urez multa sanatate, fericire si sa aveti parte de dragostea necesara organismului vostru pentru a trai.:).Va urez multa energie la telefon [trebuia s-o spun:))] pentru a putea primi toate apelurile si mesajele de Paste fie de la cocalari si pitipoance ori fie de la prietenii apropiati cu credit sau abonament.:d.:x.Sa va fie clar.!De la mine nu primiti.!:))
Nu va mai plictisesc.Probabil cei care veti citi asta va fi deja dimineata, veti fi chiauni de somn de la statul treaz noaptea prin centru sau prin trivale pe la diferite manastiri , hoinarind cu prietenii , fara nici un gand sau dorinta de a intra in vreo biserica .Neimpartasiti , nespovediti , ca romanii ,doar doritori de plimbari nocturne sau poate doar dorinta infantila..de a canta "Hristos a inviat!" in timp ce el Invie.[asa se zice.:)].
Mai jos veti gasi cateva mesaje de paste pe care le puteti folosi sa le trimiteti prietenilor rudelor sau profesorilor in speranta ca veti primi un 10 la scoala.Ghinion.Nu primiti !:|.

• Fie ca bucuria Invierii Domnului sa va aduca in suflet Liniste si Pace si Fericirea de a petrece aceste clipe magice cu cei dragi. Hristos a inviat !
• Sper sa nu te ocoleasca iepurasul nici anul acesta, desi stiu ca nu ai fost atat de cuminte precum incerci sa pari ;)!
• Caldura in suflet, familie reunita, sentimente impartasite, satisfactie maxima si bafta la ciocnit...oua!
• Sfanta sarbatoare de Paste este un moment in care dragostea, pacea si seninatatea se unesc in numele Domnului. Hristos a inviat!
• Un iepuras cu boticul alb. A venit la voi in prag. Sa v-aduca oul rosu. Care sa va umple cosul. CIOCNITI? HRISTOS A INVIAT!
• ...e atata lumina in jur, pentru fiecare dintre noi. Lasa lumina sa intre in casa sufletului tau si te vei simti cu adevarat implinit.
• Invierea Domnului sa va aduca armonie in casa si in gand, impacare si regasirea intelepciunii in sanul familiei. Hristos a inviat!
• Iepurasul si-a pierdut agenda cu adrese... Traieste sarbatoarea cu adevarat, iepurasul va simti si va ajunge si la tine. Exista un iepuras care ne aduce fiecaruia dintre noi sentimentul sacru al Invierii Domnului.
• etc..[hai mai cautati si voi pe gugal ce e asta?.:))]

Pasteti fericit tot ce doriiiti dragii mei.:*!
and 
Hristos a Inviat!

Vacanta mea?

Mda..Stiu..A venit vacanta, toti suntem linistiti, dormim pana la 12, iesim pe afara, ne distram , bla bla..Asta e vacanta voastra..:)).a mea..e cu totul diferita.:)).Sa va explic

Vineri.
Super.!Prima mea iesire pe afara,[se stiu cei prezenti ].Un frig de mori.Desigur eu cum sunt incapatana nu-mi iau geaca .[-(...Am stat ce am stat , pana am dardait..Nu mancasem dar nu-mi era foame..La un moment dat[era ceasul 6. ] suna telefonul.

-Da?.:d.

-Larisa, ce-ai mancat tu azi?./:).

-Aaa..O..felie de ..salam?:d.:))..Si si si un polonez[de unde?=))]

-Sa fii acasa la 7.30.

-Da.:)

Am avut fericitul noroc ca Ana s-a dus la Ali Baba sa-i ia Irinei un "sandvis" si am plecat acasa la 7 alaturi de doi insotitori:).De ce noroc?.Intelesesem gresit ora.:)).Era 6.30 in loc de 7.30..:)))

Normal, pedeapsa pe masura pentru lipsa de foame , imbracaminte si auz.:)).

Iesitul meu pe afara s-a sfarsit de vineri..:)).Norocul vostru am timp sa scriu pe blog..:))

Sambata.
Meditatie .Shitt.!.:-l...12-2.Apoi dai si fa curat in camera, da cu aspiratoru aseaza cartile..=))).Mai apoi calareste calculatorul:x.:>

Duminica.
Prin centru..Nu..nu la plimbare, la cumparat de flori prin imbulzeala.:).Dai si cara trandafiri, petunii si alte buruieni galbene pe care nu le pot intelege..:))

La tara.!:-l..
Joaca-te cu gainile, fa planuri, urca pe deal..planteaza buruieni mentionate mai sus..:)).si asculta-ti tatal care iti planifica ziua urmatoare pentru a vopsi copaci..Doar asculta-l..si roaga-te sa uite..:).

Luni..
Scoala-te la 8.:|...Fir-ar analizele sa le fie mamei si bunicamii.Vor ele sa stiu in ce stadiu ma afli."Ai fata galbejita.tu esti bolnava".Pe bune?.Cand o am albastra de nervi sunt tot bolnava?.Hai fie..

Am ajuns acolo la 9 fara 20.Coada?Da era..de 10 metri aproximativ.:).:*.Pe la 10 si ceva am intrat.

-Aveti programare?

-Pai stiti, am venit cu trimitere de la medic..Tatal fetei, il cunoastei , Domn' George si..

-Nu ne intereseaza.Nu cunoastem.Sau daca cunoastem nu avem voie asa ceva.Trebuie sa aveti programare .

[Shiitt. in gandul meu.voi va bateti joc de mine?.Am mers pana la Luca pe jos la 8 dimineata ca sa ma trimiteti inapoi..tot pe jooss?!]..

Ne-am intors acasa.La new planet m-am infipt in cateva pungi de pufuleti cu lapte[mananc asa ceva cand am nervi:))]si pornesc spre casa.Din cauza nervilor am achizitionat si un corn cu gem de la covrigarie, corn care din cauza aspectului eu nu l-as fi mancat in viata mea..dar..ne adaptam.:)

Dupa ce mi-a adus Ana aparatu[un lucru bun intamplat mie in acea zi] a venit tata..:).Si ghiciti ce..Nu uitase.:(

Nu uitase ce?Nu uitase de dragul vopsit de copaci pe care nu voiam sa-l execut..Intr-un sfarsit..Dupa amenintari m-a lasat in pace..Dar 5 min am crezut ca mor de plictiseala in fata calculatorului in compania Cosminei..[fara ofensa .nu tu ma plictiseai ci ma plictiseam singura..:">]asa ca am batut repede in geam la tata sa ma astepte.Proasta idee.!

Am ajuns la tara si primul lucru "Tu nu dai cu var ca te murdaresti.Du-te si adu-na buruienile de la tactomare".---->>>Shiiitt!~X(

Asa ca dai si urca..Dai si urca..Aduna si zmulge buruieni..

Umple galeata .Du galeata..La un moment dat innebunisem..Aveam 3 galeti pe rand umplute si duse apoi iar umplute apoi iar duse...:|.Imi era somn..:((..Soarele incepea sa dispara..veneau norii..si eu spuneam intr-una "Ploua.Acu ploua.!" cu gandul ca ne oprim si plecam..Pe naiba.:-j.

Surprinsa in momentul in care fugeam
sa arunc buruienile in garla altcuiva :D.:))

                                                                                           

Asa..Deci..In dreapta mea o sa vedeti...o chestie..:)).Nu stiu sigur cum se numeste dar bunicamio...:
-Uite Larisa.[nu va spun cum m-a strigat defapt:))].Asta e poarta sarutului..
-Daa tataie..Acu.!:))
-Da ma..Aci cand o'i veni la vara, sa pui o bancuta subt ea si sa vii acilisa cu ala micu[ma jur ca nu stiu unde il vede mic pe respectivul..:)))] sa va pupati:>:>
-Daa tataaie.Acu!!:)).
E nu vreau sa ajung la varsta pe care o are el..Pe bune..Nu vreau..:)).sa revenim..Intr-un sfarsit ..am spus.." Nu mai pot.!". asa ca m-am asezat si m-am lasat fotografiata de propriul aparat..:))

Era prea soare si prea confortabil ca sa nu 
ma asez..:d..
Oricum..a venit in scurt timp Lisa
si m-a mutat mai incolo..
Era locul ei..:))

Dupa stransul buruienilor desigur trebuia sa dau cu matura ca sa fie curat pe ciment..:-l ..Pe bune?.N-o sa mai vin aici multe saptamani..O sa se puna praful oricum../:)

Hai ca sunt draguta..:">;:))
Si ma pricep la cantatul maturii.[-(
Nu a durat mult 
pana sa aud"Hai cu matura ,fugisi?"
Da..am fugit..8-|..

                                   Cand am predat stafeta si am renuntat la a mai munci m-am dus la floricelleee pentru a face poze alaturi de ele.:)

 Erau atat de draguuuuuute si de ginagaaaaase incat am adunat cateva..cateva mai multe ..:)).:d...
si le-am pus in apa pregatita sa le iau acasa..
 In dreapta e un leagan:d..pe care desigur nu m-am putut aseza ca statuse L:isa mai devreme..:-l.

Am cunoscut.o acolo pe zammbii:x.Si am stabilit ca este verisoara de gradul 1 a Karlei, trandafirul japonez din spatele clasei. :x.

Mi-a placut atat de mult incat am luat-o acasa si am pus.o intr-o carte.:).

Peste jumatate de ora.:x.

Am datt si de o gargariita:x.

Era asa de frumooasaa.

Recunosc..

Am stat vreo 15 minute sa o pot fotografia caci ba aparatul nu o prindea clar sau iesea miscata 

ba pitica se plimba si-mi intorcea spatele..

Ma indragostisem de ea..:x. 

Mi-am apropiat degetul si mi s-a urcat pe el..

cand insa sa o fotografiez din nou a zburat in fata..

Ma intrebam..

unde duce drumul ala? 

cu gandul ca, dupa vechile cantecele,

 in acel loc ma voi marita..:).

Eh..eu sunt maritata deja in gandul si mintea mea.:-j.:x.:))

Spre sfarsitul zilei..aproape inghetasem..

M-am asezat pe scari 

si am asteptat infrigurata cuvantul "Plecam".

Papusa mea L:isa m-a vazut facuta ghem si a vneit sa ma incalzeasca.

Drept rasplata i-am facut cateva poze 

insa doar una a iesit frumos , 

deoarece nu avea stare si incerca sa ma pupe.:x

Intr-un final..am mers acasa..n-am vrut sa mai vad pe nimeni.!.M-am dus la calculator si pana la 11 nu am mai fost mutata .:).


Va urma.!

Leapsa.

Am gasit aceasta leapsa pe blogul Domnisoarei Ioana Radu [iaundex.blogspot.com -->>sunt un mare fan al acestui blog.!] si am vrut sa o completez.


1. Când ai simţit că părinţii tăi au fost cu adevărat mândri de tine?
Am simtit o data ca tata a fost mandru de mine ..cand la masa a zis ceva gen."Sa stii  ca eu nu zic asta doar pentru ca esti copilul meu, dar tu ai un adevarat talent si ma bucur ca ti-l expui.Multi ar vrea sa scrie asa cum o faci tu si nu pot.."M-am simtit prea bine:D.:))
2. Pe cine ai dezamăgit cel mai tare?
Pe mine..In diferite circumstante..

3. La ce eşti cea mai bună, ce ştii să faci mai bine decât toţi oamenii pe care-i cunoşti personal?
"Cea mai bună"?.Niciodata nu esti"cel mai bun".Pot spune ca am talent la..scris.
4. Ce crezi că e cel mai enervant la tine, în ochii celor dragi?
Faptul că nu fac niciodata ceea ce mi se cere.Gresesc adesea din curiozitatea de a incerca..
5. Care e lucrul cel mai groaznic pe care l-ai face pentru bani?
Nu stiu?.Sa..ma dezbrac de orgoliu.inhibitii..si de stima de sine.
6. Care crezi că e cea mai importantă calitate pe care ai moştenit-o de la părinţii tăi?
Nu stiu..Cred ca am luat multe lucruri de la ei..Cel mai mult dorinta de a incerca si faptul ca intotdeauna invat din greseli..
7. Când ai simţit că ai arătat cel mai bine din toată viaţa ta?
Nu stiu..Am zile bune si zile proaste.Zile in care vreau sa ma ascund intr-o cutie mai mica decat propriu-mi corp si zile in care m-as urca pe un stalp inalt dar nu foarte inalt pentru a putea fi vazuta de toata lumea..
8. Care e cel mai prost om pe care-l cunoşti?
N-am de gand sa dau nume.Prostia se simte.Nu trebuie numita/etichetata.
9. Care e sunetul care te enervează cel mai tare?
Nu stiu sa exlic.Scartaitul acela asemenea celui provenit din miscarea apasata a unui deget pe un geam.:).Nu incercati asta cand sunt pe aproape.:)
10. La ce eveniment din viaţa ta ai fost cel mai emoţionată?
Cred ca la ziua mea..Mi-as fi dorit ca totul sa fie perfect si aveam mari emotii.S-au transformat in cosmar ca de obicei cand parul meu a luat.o razna.:).No pictures pleaase.!
11. Care ar fi singurul lucru pe care ţi-ar plăcea să-l furi (fiind singura şansă de a-l avea…)?
Norocul.
12. Care a fost cel mai stânjenitor moment din viaţa ta?
Am parte de multe momente stanjenitoare..:)).
13. În faţa cui te simţi cel mai pierdut, emoţionat, blocat?
Chiar crezi că-ţi spun? :)
14. Când ţi-a fost cel mai greu să spui adevărul?
Cand a trebuit sa-i spun ...nu conteaza.:)
15. Ce-ai vrea să schimbi cel mai tare în viaţa ta?
De la a vrea până la a schimba e cale lungă. Dar as vrea ca parintii mei sa fie mai ingaduitori ,sa inteleaga ca mi s-a luat de invatat si am viata mea..Am 14 ani [almost 15] si ca pot sa-mi port singura de griji..
16. Cu cine vorbeşti cel mai des despre sex?
Cred că nu vorbesc despre sex.Pe bune, sunt multe altele despre care sa vorbiti.
17. Care e cea mai proastă scuză pe care ai folosit-o vreodată?
Cand a vrut sa chiuleasca de la religie cineva ii  inventasem scuza:doamna mi s-au rupt dresurile asa ca a trebuit sa merg acasa sa mi le schimb.Acasa nu am mai gasit asa ca trebuia sa-mi cumpar.Nu am avut bani, am mers la mama la servici ca sa-mi dea bani, apoi am mers si am cumparat o alta pereche, iar mai apoi a trebuit sa ma intorc acasa ca sa ma schimb..Asa a trecut ora..:d.N-a mai  plecat.Om cu frica de Dumnezeu.:))
18. Ce nu i-ai putea ierta niciodată omului pe care-l iubeşti?
Ierti multe cand iubeste:-j, dar nu imi place sa iert minciuna..Pe bune zi-mia devarul..nu ma doare ..asa tare.
19. Ce calitate a jumătăţii tale de viaţă îţi este cea mai dragă?
Stie sa ma faca sa rad..stie sa ma faca sa uit..sa-l iert cand spune glume proaste si ne certam.are multe calitati pe care le indragesc.:)
20. Care a fost jucăria ta preferată în copilărie?
Am iubit foarte mult un plus[un elefant].Cand eram mica adoram India si implicit elefantii..Insa maia veam o papusa..Care fusese a mamei.[va dati seama cum arata.:d.]Era facuta din carpe .si fata ii era construita din ata..Nus tiu de ce dar am iubit papusa aia mai mutl decat orice..Nu o mai am..Bunica mea a considerat-o prea veche si a aruncat.o..Elefantul insa zace inca cumintel pe un scaun din sufrageria ei.Il vizitez des.Nu pot sa-l uit..:).Mi-au placut insa fooarte mult si masinutele teleghidate.[baietoasa.:d.]
21. Pe cine te bazezi dacă ţi se întâmplă o nenorocire?
In ziua de azi nu ma mai pot baza decat pe mine..Nu e nimeni destul de aproape de tine fix in momentul in care vrei sa plangi.Vrei sa tii in brate un prieten dar locuieste prea departe..:d.In schimb ma descarc si ascult sfaturile bunelor mele prietene A.[intotdeauna o gasesc pe mess sau la telefon.si apreciez asta.] I. ..[putin apsenta dar intotdeauna prezenta cu sufletul..sper] and M.[prin oricate am trecut..am ramas ce suntem si tot vom fi ..indiferent de noi.:)]
22. Pe cine simţi cel mai tare nevoia să protejezi?
Se poate si pe ce?.In fine..am o senzatie de a proteja animalele.[Max ,Saari, Lisa->caini and Elvis, Cubaneza,Microcip, Portocala->canari =>dati-i drumul si radeti de numele lor.:)).].Dar excluzandu-le pe acestea simt nevoia de a-mi proteja bunica[desi ma enerveaza extrem de mult in unele situatii], parintii si prietenii.Oricat de apropiati/departati ar fi.:)
23. Care e domeniul despre care ai vrea să ştii cel mai mult?
Jurnalism si..sincer imi place domeniul criminalisticii..Cel putin programele de pe ID si Zone reality.Nu ca as lucra in domeniu..:))
24. Cine-ţi lipseşte cel mai tare în acest moment?
?..Cine..Nu pot sa spun..m-ar apuca plansul din cauza amintirilor.:).E inca prezenta/prezent..Singurul lucru ce ma bucura e ca o vad fericita/fericit.
25. În ce privinţă crezi că eşti cel mai puţin înţeleasă?
Nu vreau sa raspund.
26. Care e cel mai frumos cuvânt din limba ta?
Nu am un cuvant preferat..Dar imi place expresia"Just smile.!"
27. Unde te simţi cel mai în siguranţă?
Oriunde unde am persoanele cele mai apropiate.
28. Care a fost cel mai frumos compliment ce ţi-a fost făcut vreodată?
Nu sunt complimentata des..Insa pot spune ca am avut un moment in care m.am simtit foarte bine cand cineva mi-a spus anumite lucruri..ce mi-au parut sincere si m.au facut sa realizez ca poate ..poate.
29. Care e persoana care te face să râzi, să te simţi relaxată?
Sunt multe persoane care ma fac sa rad in anumite momente.Majoritatea sunt Tata si prietenii.
30. Care a fost primul tău vis împlinit?
Visul meu implinit?.Pai pot spune ca m-am simtit excelent in momentul in care am auzit "Larisa, continua sa scrii ai talent.!"
31. În ce an al vieţii tale ai simţit că te-ai schimbat cel mai mult?
La 13-14 ani.Cam anul trecut ..cand multi ce nu m-au mai vazut de mult nu m-au mai recunoscut..S-au persoane de la alte clase[gen d] m-au intrebat daca sunt noua in scoala..:)))

32. Ce invenţie din acest secol crezi că are cel mai mare impact în viaţa ta?
Calculatorul, telefonul mobil..:-??
33. Care a fost cel mai îndrăzneţ lucru pe care l-ai făcut cu o persoană de acelaşi sex cu tine?
Habar n-am..Sunt nebuna de fel dar nu exagerez cu nebunia.Oricum chiar de ar fi n.as avea motiv sa spun aici.:)


Va invit sa raspundeti si voi printr-un comentariu la aceasta leapsa.:). 

What about my heart?..

Azi nu va plictisesc..N-am de gand sa scriu nimic tulburator, plictisitor pe care oricum nu l-ar citi nimeni.
Azi am sa citesc eu pe blogurile altora mai cunoscuti de fel pentru ca presupun ca voi gasi lucruri mai itneresante decat pe blogul meu...
Am sa ascult muzica..Secondhand Serenade,Slipknot, Hero, Metallica, Evanescence, Nightwish,Skillet sau alte formatii de care desigur nu a auzit nici dracu..
Azi n-am sa plang,dar nici n-am sa rad.Am sa privesc catre o poza [o vedeti in dreapta]Imaginea am gasit.o pe net..Dar mi-a placut..Dati click pe imagine pentru marire.:).
Mai departe..nu mai zic nimic.Oricum cred ca vorbesc singura..:).
Just Smile.!

M-am saturat sa invat.!

Ati simtit vreodata ca va explodeaza capul?.Ati simtit vreodata cum o usita mica se inchide cu un lacat si se ingradeste cu un lant imens provocand un zgomot zguduitor in mintea ta si din acel moment nu mai poti asimila nimic?.
Nu mai vrei sa citesti..sa scrii.sa inveti..
Nu mai poti retine nimic.
Nu te mai poti gandi.
Vrei sa evadezi din lumea plictisitoare a invatatului si sa iesi pe afara..
Sa te bucuri de lucuri pe care sa nu fii nevoit/a sa le inveti si reciti ca pe poezie in fata unui profesor plictisitor care te invata lucruri plictisitoare ce nu te vor ajuta niciodata in viata ta plictisitoare de om de nimic ce esti.!.
Sa poti canta un cantec sau sa scrii o poveste fara sa fii nevoit/a sa primesti o nota usturatoare pentru ca ai falsat sau nu ai pus punctul pe "i" in creatia ta .!
Sa poti picta fara sa fii criticat pentru lipsa de creativitate, imaginatie si talent.
Sa poti dansa dansul tau inventat de tine fara sa ti se spuna ca nu respecti ritmul si ca nu se danseaza asa ceva.
Sa poti merge fericit oriunde si sa poti spune orice fara teama ca ceea ce spui e gresit si vei fi trecut in banca cu nota 4.!
Sa spui ce vrei stiind ca nu ti se va scadea nota la purtare.!
Sa vrei sa faci lucruri pe care sa nu le regreti mai apoi..
Sa renunti la carte..pentru o zi.Si sa privesti lumea in alte culori..

Eu sincer nu mai suport.Am fost meditata si parameditata din clasa 1.Am fost invatata sa iau numai 10 si 9 si nu mai pot.Nu mai pot gandi nimic, nu mai pot asimila.M-am plictisit.M-am saturat...Imi vine sa ma dau cu capul de pamant.!Sa ma culc pe jos..si sa ma trezesc peste 100 de ani cand nu se vor da examene pentru itnrare la liceu..Mi se tipa intr-una "Invata !.Mai ai 2 luni de scoala si trebuie sa intri intr-un liceu bun.!Invata!Invata!Nu mai sta de prieteni.!Nu-ti trebuiesc tie prieteni la varsta pe care o ai.Mananca cartea!."Voi nu v-ati plictisi sa auziti replicile astea iar si iar si iar?Sa fiti asa..plictisiti de situatie?.Chiar nu pot fi inteleasa.?.M-am plictisit.!Am mancat cartea pana acum.
Nici liceul nu-l mai stiu.Zinca?.Bratianu?.Dar mai apoi profilul?!Filologie?Filologie bilingv?Stiinte ale naturii?![:-&]


Mi se apleaca si mie ..:|...2 luni..:|..


Eh..As mai sta la tacleala dar se aude un tipat din camera cealalta "Lasa calculatorul!.Du-te si mai fa exercitii la matematica [,] ca anu' asta ai examen.!"[pe bune?chiar crezi ca trebuie sa stiu ca am examen in fiecare zi?.Lipeste-mi bilet pe frigider.Promit ca o sa tin minte.!~X(.:|:(]


Anyway.Whatever.However.or any else .Mi-ar placea sa va dati cu parerea in legatura cu acest post printr-un comentariu.M-ar bucura sa vad ca cineva citeste ceea ce scriu eu..Oricat de plictisitor ar fi..:-j.

Curcubeu...

Povestea nu este scrisa de mine.Sursa este inconnuami.blogspot. Povestea insa este frumoasa..Si as vrea sa impart acest frumos cu voi..:).Eu am plans..Autorul este inegalabil.

- Of, şi Cristi ăsta! Nu putea să mă aştepte, neseriosul, la gară, aşa cum mi-a promis? Ce fac eu acum într-un Bucureşti imens, despre care nu ştiu decât că are blocuri, străzi şi că e capitala României? Şi mai are şi telefonul închis... Pun pariu că s-a îmbătat aseară printr-un club-fantomă şi acum zace într-un pat necunoscut, savurându-şi visele. Papucii tăi, Cristi! Să ai coşmaruri cu mine îţi doresc...

Da... asta gândea un biet provincial care venise în vizită la fratele său, obligat fiind de părinţi, ca să îi aducă de mâncare, frate despre care vă daţi seama cât de conştiincios şi harnic era.
La 18 ani ai săi, Doru era un băiat pe care orice fată l-ar numi, fără reţinere, frumos: ochi negri, păr cârlionţat, buze frumos sculptate şi un fizic de sportiv. Avea şi un stil vestimentar plăcut. Simplu, totuşi. Less is more, remember? Nişte ghete cam ciudate, un blug închis la culoare, nici colant, nici de mai încap 4, un pullover simplu, vişiniu, ce se zărea pe sub descheiata haină neagră de stofă, un fular verde-închis şi un rucsac în spate. Acesta era Doru. Iar acum se uita pierdut în jurul lui. Făcea 13-14 pe peronul Gării de Nord, vorbind de unul singur. Blestemându-şi fratele, mai degrabă. Cred că a ameţit la un moment dat, căci se gândi să o ia la pas, de năluc, a ajunge el undeva. O să-l sune pe Cristi mai târziu, sperând că şi-a amintit de el.
- Stânga? Sau dreapta? Hm. Stânga. Da, stânga merge de fiecare dată. Bun. Păi ce ai de gând, Dorule? Mergi aşa, ca prostu'? Sună grozav, să ştii! Ha ha! Poate dă vreo maşină peste tine. Doamne, aglomerat mai e oraşul ăsta! Iar intersecţie? Stânga. Trebuie să recunosc că oamenii de aici sunt interesanţi. Nu am văzut atâtea specimene ciudate la un loc niciodată! Libertate, da... (Şi merge, şi merge...) Ameţitul ăla de frate oare ce naiba face? Au trecut 2 ore şi nici măcar nu a sunat! E clară treaba. Dorule, ia mai plimbă ursul o vreme, atunci.

- Tu ru ru ru, tu ru ru ru, tu ru ru ru ru!
- ...
- Tu ru ru ru, tu ru ru ru, tu ru ru ru ru!
- Aţi accesat căsuţa vocală a abonatului 0 7 ...
- Prostul! 

Şi închide. Îşi continuă plimbărica devenită acum plimbare în adevăratul sens al cuvântului.
- Heei! Iată un parc! Hu. Puţină natură, nişte oameni de analizat, zăpadă primprejur şi bănci! Dăăă, Doru, normal că are bănci! (Merge...) Hm, banca asta pare a fi numai bună. (La câteva bănci distanţă, pe partea cealaltă, era o tipă destul de ciudată. Citea.) Pentru numele lui Dumnezeu! Fata aia e întreagă la cap? Cine a pus-o să se îmbrace în halul ăsta? Doamne... şi rozul acela din păr... Totuşi, ce-ar fi?...
___________________________________

- Maraaa! La telefon! ţipă din bucătărie o mamă.
- Da... vin. Alo?
- Mara! Ce faci? Bună dimineaţa!
- Mmm... 'Neaţa, Clara. Bine, îmi admiram noua vânătaie de pe picior, ascultând un tip răgând în boxe. Tu?
- Groaznic. Sper că ai glumit. Eu... fac bine. Vreau să te invit la o plimbare în parc, nu ne-am mai văzut de mult timp. Ce zici? Îţi surâde ideea?
- După cum văd, nu prea e soare pe cer, dar fie. În cât timp?
- Păi, ne vedem în Kiseleff într-o oră, e bine?
- Sigur.
- Pa, Mara.
- Pe mai târziu, Clara.

Închide receptorul şi se întoarce în cameră. Se uită pe geam. Se pare că nu este o zi tocmai pe placul ei. E ianuarie, ce naiba? Deschide şifonierul enorm şi începe a-şi căuta haine.
- Şi până la urmă, ce-i veni fetei ăsteia să mă cheme, auzi tu, la o plimbare în parc? Asta e vreme de aşa ceva? În plus... cu ce ocazie? Nu am mai vorbit cu ea... de când? De la Crăciun! Şi ce-mi veni să accept? Of, se pare că azi va fi o zi de pomină...

Colanţi, blugi (făcuţi bucăţi aproape), curea - roşie! - , un maieu, un tricou - verde -, încă un tricou (what the..?), de data asta negru, un pullover colorat (ha ha! are papagali!), un fular portocaliu, o eşarfă roz, o haină neagră (slavă Domnului), o pereche de bocanci roşii în picioare, un rucsac mic în spate, în care a îndesat: 2 cărţi, un pachet de Dunhill negru, 2 pachete de şerveţele, un pix, 3 brichete (pentru ce o fi având nevoie de atâtea?), un lipstick, o pereche de mănuşi (vorba vine, că una era mov şi cealaltă roz!), portofelul şi telefonul, şi Mara e gata de plecare.
- Pa, mamă!
- Pa! Te-ai îmbrăcat bine? E frig afară!
- 2010 - 1992 face 18, mamă, nu 2!

Şi trânteşte uşa în urma ei.
- Hm, e chiar bine afară. Niciodată să nu îţi crezi părinţii când spun că e ger. Mereu lor li se va părea mai frig decât ţie. (îşi aprinde o ţigară) Oricum, iarna rămâne groaznică...

Ajunge în parc la timp. Era 9:30. Se pare că cineva nu i-a urmat exemplul.
- Bun! Şi Clara unde naiba e? Mda... Bine, Mara, ia-l frumos pe Kant în braţe, ţigara într-o mână şi pune-te pe aşteptat!...

Last Christmas I gave you my heart...
- Alo? (Era sensibilă, deci...)
- Mara? Clara sunt. Întârzii, scuze.
- Da, mi-am dat seama de asta. E 10:30, Clara! spuse ridicând puţin tonul.
- Deja? Iartă-mă, am o problemă. Vin cât pot de repede.
- Ai face bine. E aici un tip care mă priveşte insistent de jumătate de oră şi aş vrea să scap de ochii lui. Deşi, trebuie să recunosc...

Beep, beep. Clara închisese telefonul.
______________________________

- ... dacă aş invita-o la o cafea? E frumoasă fata, parol! Ciudată, dar frumoasă. Şi părul acela parcă nu e chiar atât de roz, la urma urmei. Fii serios, Dorule! E roz - roz! Hm, da... e roz. Roz?! Dar îi stă bine... uite ce frumos îi evidenţiază ochii căprui ca de pui... mititica de ea, i-a fi frig şi ei. Şi mai e şi obosită de la atâtea pagini câte a dat de jumătate de oră. Citeşte repede, n-am ce zice! Abia de a întors vreo 3. Hm... curioasă treabă e că nu îmi sare în ochi niciun machiaj cât toată faţa, după cum ar zice ţinuta ei. Bun. Hai, Dorule.. nu e atât de rea tipa. În fond şi la urma urmei, ce e mai bine? să ieşi la o cafea cu o necunoscută frumoasă în Bucureşti sau să rătăceşti ca un câine plouat, aşteptându-ţi frăţiorul mult uituc să îşi deschidă blestematul de telefon, ca să vină să te ia acasă? Tre' să fii prost să te gândeşti de 2 ori! Hai, Doru, curaj.(intenţionează să se ridice de pe bancă)O, nu! Asta nu se poate! Cine e neinspiratul care s-a trezit să o sune taman acum? Chiar acum, când îmi făcusem curaj... O fi prietenul? M-ar mira. Cui i-ar plăcea un asemenea curcubeu uman? Că - Doamne iartă-mă - la câte culori are pe ea, nici nu i-aş putea spune altfel! (Ţie, fraiere, ţipă o voce lăuntrică...) Se uită la mine. Oare ce-am făcut? (Idiotule! Te holbezi la ea de mai bine de jumătate de oră şi te întrebi ce-ai făcut?!) Hai, piticule, taci! I-oi fi picat cu tronc. Ce, nu se poate? (Fii serios, frate, fii serios...)

Tipa închide telefonul uşor nervoasă. Părea că mai degrabă i s-a închis telefonul în nas, lucru pe care nu îl prea agreează. Priveşte la el câteva minute, apoi începe să arunce în geantă cartea, ţigările şi brichetele (totuşi, pentru ce cară atâtea?). Doru...
____________________________

- ... e simpatic tipul, continuă ea ca pentru sine şi închide telefonul. La cât e de frumos, pun pariu că nu e singur. De fapt, chiar acum cred că îşi aşteaptă prietena, o fandosită căreia îi trebuie 3 ceasuri să iasă din casă, să îşi potrivească talpa pantofului cu fundul poşetei şi să îşi toarne pe faţă o tonă de farduri având culori similare. Deşteapta! Nu ştie că nu se mai asortează papucii la geantă? Nţ nţ... Nu îl merită, oricine ar fi fata după care suspină el acum, pe o bancă amărâtă dintr-un parc al plictisitului de Bucureşti. Totuşi, ce se holbează aşa la mine de atâta amar de vreme? De admirat, sigur nu mă admiră. O fi gay şi-i place rozul părului meu? Sau o fi vreun violator? Nemernicul! Dar e frumos... O, nu! Am păţit eu multe la viaţa mea, aşa ceva nu-mi trebuie. Nu, nu, mulţumesc. Ia cară-te, Mară amară acasă, că şi aşa mincinoasa aia de Clara cine ştie dacă mai apare...
_________________________________

... văzând că se pregăteşte a pleca, porneşte spre ea.
- Hei! Stai puţin, te rog. Vreau să te întreb ceva.
- Da, da, vrei să mă întrebi ceva... Nesimţitule! Nu-ţi merge la mine! Şi o ia la goană.
- Heeei! Unde fugi? Până acum nu am mâncat oameni, deşi nutriţia mi-e omnivoră... Am o singură rugămite. Heeeei! Aşteaptăăăă! O ia pe urmele ei...

Şi uite aşa aleargă 2 ţicniţi prin Kiseleff, ţipând care "Stai!", care "Ai vrea tu!"... Trăiască iarna, căci simpaticii s-au trezit buluc într-o grămadă de zăpadă. Brrr!

- Prostule! Neruşinatule! Dă-te jos de mine! Sun la poliţie!(proastă remarcă!) Ajutooor! Mă violează!
- Hei, fato, calmează-te! Nu te violez, ce-ai?
- Arăt eu a chelneriţă? Măi băiete...
- Huh? Linişteşte-te, te rog. Nu vreau să îţi fac nimic rău. Nu aş fi în stare.
- Hm...(Se uită la el. Vorbea sincer, serios.)Bine, mă liniştesc. Ce vrei, totuşi?
- Ăăăă... păi. Uite, ştiu că nu ne cunoaştem, dar mi-ai picat cu tronc şi...
- Nu am toată ziua pentru tine, nu te supăra.
- Da. Păi... voiam să te invit la o cafea sau o ciocolată caldă, ce preferi.
- Ha ha! Te cred că ai febră, dar nu ţi se pare cam frig afară pentru asta?
- Mă aşteptam să fii diferită de celelalte, să te uiţi la mine zâmbind şi să îmi răspunzi sincer, fie că ar fi fost da sau nu, nu să mă iei peste picior, încercând să îţi ascunzi dorinţa de a accepta cât mai repede... 

Mara tăcu şi deveni gravă. Dacă ura ceva mult pe lumea asta era să fie comparată cu alte fete, avea încredere în specialul ei. În plus, a ghicit-o. Chiar ar fi vrut să spună da din toată inima, căci îi plăcea de tip şi ar fi vrut să bea o cafea, să se încălzească. Cum a făcut asta?
- Îmi pare rău, spuse ea. Să o luăm de la capăt, bine?
- Bine, Curcubeu.
- Cum mi-ai spus?
- Curcubeu.
- Ha ha! De ce?
- Ai o oglindă?
- Eşti amuzant, n-am ce spune.
- Deci... bună, scuză-mă. Nu îţi fac nimic rău. Accepţi să ieşi la o cafea cu mine? Eu sunt...
- Nu îmi pasă. Ştiu cine eşti. Şi da, accept, mulţumesc.
- Ştii cine sunt?
- Da.
- Cine?
- Cheia Sol.
- O ho! Asta da chestie! Deci, unde mergem, Curcubeu?
- Unde vrei.
- Am uitat să menţionez: e prima dată când pun un picior în Bucureşti.
- O, şi eu care credeam că ai 2 picioare... Bine. Hai cu mine!
________________________________

Era o încăpere drăguţă. Culori calde, predomina un roşu închis, lumină prin jaluzele portocalii spre roşu, puţină lume... era plăcut. Şi-au lăsat ghiozdanele şi gecile şi s-au aşezat la masă. Tăceau amândoi, folosind drept scuză meniul prin care se uitau de zor, de parcă nu ar şti că tot ce doreau era o cafea mare.

- Bună ziua, ce doriţi? întrebă o tânără cam la 16 ani, puţin cam urâţică, ce-i drept.
- O cafea mare cu lapte şi 3 pliculeţe de zahăr, te rog! spuse Mara.
- Puţin surprins, Doru spune: la... fel... 

Mara se uită puţin suspect la el, ridicând din sprânceana dreaptă.

- Glumeşti, nu?
- Ce vrei să spui? întrebă contrariat acesta.
- Tu chiar bei aşa cafeaua sau ai spus de lene "la fel"?
- Spre marea mea uimire, chiar o beau aşa, la fel ca tine.
- Hm... 

Tăcere.

- Bun, începu Curcubeu. Deci... ce-i cu tine? Ce-ţi veni să mă inviţi la o cafea? Ne cunoaştem cumva şi eu nu ştiu?
- Pf... da' ştiu că eşti curioasă! Păi... ce-i cu mine... m-a trimis mama să-i aduc nălucului meu frate de mâncare, el nu ştie să facă şi când nu are mâncare de acasă, mănâncă pe unde apucă sau deloc. Straşnică treabă! Da... şi am stat azi în gară vreo jumătate de ceas aşteptându-l, l-am sunat, telefon închis, aşa că m-am gândit să pierd vremea plimbându-mă a pagubă pe-aici, şi aşa nu ştiu nimic din oraşul ăsta, aşteptându-l pe Cristi să-şi deschidă telefonul. Cu tine ce-i?
- ... hm... m-a sunat o... amică să mă invite la o plimbare în parc, pe motiv că nu ne-am mai văzut de mult. Ceea ce este adevărat, fapt care îmi ridică semne de întrebare. Trebuia să ne întâlnim la 9:30, ea m-a sunat peste vreo oră să mă anunţe că întârzie - de parcă nu era evident! - şi nu a mai venit, după care m-am trezit cu un nebun holbându-se la mine şi alergându-mă prin Kiseleff, iar acum, iată-mă, stau la o cafea cu acel nebun. (Doru râde) Până la urmă... ce-ţi veni să mă inviţi la o cafea?

Se gândi puţin, apoi începu:

- Întotdeauna am trăit cu speranţa că mă va opri cineva pe stradă şi mă va invita la o cafea. Un om pe care nu-l cunosc, pe care nu l-am mai văzut niciodată. Un om cu care voi putea vorbi câteva minute sau ore cât savurăm cafeaua, care să îmi inspire încredere, care să mă binedispună, care să-mi spună ceva nou, ce nu am mai auzit niciodată, cu care să trăiesc un sentiment incredibil, un om pe care să îl păstrez ca una dintre cele mai frumoase amintiri ale vieţii mele... Oare chiar sunt atât de urât şi par atât de inabordabil încât nu i-a trecut prin minte nimănui, uitându-se la mine, să îmi adreseze un cuvânt? Oamenilor le este teamă de necunoscut, le este teamă să încalce nişte reguli stupide scrise naiba ştie unde, le este frică să iasă din mulţimea de persoane care cred că nu este bine să vorbeşti cu străinii, căci aşa le spunea mama când erau mici... Ce-i drept, trăim şi într-o lume în care s-ar putea să te trezeşti cu un pumn în faţă dacă adresezi o întrebare unui oarecare de pe stradă. S-ar putea să te mire cât de indiferent e, chiar dacă il întrebi doar cât e ceasul. Dar îmi plăcea să cred că în atâta puzderie de oameni la fel, este cineva care are aceleaşi gânduri ca mine şi care îndrăzneşte să iasă la o simplă cafea cu un necunoscut. E uimitor să vezi că oamenii aceştia, cu care ai treabă o singură dată în viaţă, sunt mai speciali şi lasă urme atât de frumoase!... Şi după ce am aşteptat nişte ani acea persoană, m-am gândit: de ce să nu fiu eu omul acesta, dar pentru altcineva? Am realizat că dojeneam o fiinţă care eram chiar eu, că poate mai există indivizi care au acelaşi gând ca mine, dar tot ce făceau era să aştepte, în loc să facă ceva cu adevărat pentru asta. Aşa că iată-mă într-o zi de ianuarie într-un parc din Bucureşti, sorbind din priviri o tipă al naibii de ciudată şi de colorată, dar frumoasă, care mi-a atras privirea, citind pe o vreme cam groaznică o carte destul de groasă, cu o mănuşă mov şi alta roz ţinându-i de cald, trăgând însetată dintr-o ţigară tare, vrând să-şi distrugă cât mai repede plămânii şi dându-şi după ureche, din când în când, câte o şuviţă roz care îi obtura privirea. Şi mi-am zis: "băiete, ea este!".

Mara era emoţionată. Tremura în interiorul ei. Nu îi venea să creadă ce om deosebit avea în faţa sa. Îi venea să sară în braţele lui, să îi mulţumească şi să îi propună să se mute împreună. Doamne, ce gânduri avea! A atins-o în umanul ce exista în fiinţa ei; o deranja puţin lucrul acesta, dar nu mai reuşise nimeni asta, motiv pentru care îl aprecia enorm.

- ... Tac, altfel o să stric totul.

- Cafelele dumneavoastră.
- Mulţumim, spuse Doru pentru amândoi. Mara era cu gândul în altă parte.

- Cu tine ce-i? întrebă Doru în timp ce-şi prepara cafeaua. Ce ascunzi? Unde-ţi fug gândurile?

(După alte 2 minute de linişte...)

- Cu mine? Nu e nimic. Sunt un om demn de dispreţ. Nu mă mulţumeşte nimic, mă plictisesc oamenii din jurul meu. Prieteni nu am, nu am decât nişte cunoştinţe vechi de mulţi ani care îşi mai amintesc de mine din când în când şi cărora le trimit mesaje de ziua lor şi atât. Îmi place să stau închisă în casă şi să murdăresc pânze cu uleiuri, ascultând la maximum zgomote în boxe, ca să arăt că nu vreau să fiu deranjată. Când mă enervez, căci nu iese nimic ca lumea, ies de una singură şi colind străzile oraşului, beau cafele en-gros şi fumez sute de mii zilnic. Mă relaxează. În unele zile mai citesc în parc, analizând oamenii: părinţi se plimbă fericiţi cu copiii, se trag cu rolele, cu bicicleta sau doar se joacă cu mingea; cuplurile se ceartă, se împacă ori se bucură; iubitorii de sport îşi şlefuiesc siluetele; iar doi bătrânei merg la braţ liniştiţi şi deapănă amintiri frumoase: "-Îţi mai aduci aminte cât ai băut la nunta noastră, Mircea? *Sigur, Ana... doar 3 pahare de vin. - A fost recordul tău... *Şi ce-ai fi vrut? Să-mi ratez cea mai fericită zi din viaţă?". E cutremurător să vezi atâta iubire, mai ales când tu eşti incapabil de un asemenea sentiment. Mă îmbrac colorat când mă simt oribil şi nu am chef de nimic; când mă simt mai bine, mă îmbrac banal, monocrom, să nu îmi vadă nimeni zâmbetele de pe chip. Vreau un om care să mă scoată din acest banal idiot ce mi l-am creat singură, căci doar eu nu pot, pentru că nu îmi place de mine. Ce să-ţi mai spun?... 

Doru era surprins de sinceritatea ei, iar acum îi împărtăşea frustrarea şi suferinţa. Habar nu avea ce să spună, iar frazele uzuale aflate pe gurile tuturor îl enervau.

- Te va mira să afli, într-o zi, că acest om a existat mereu în preajma ta, dar nu i-ai acordat atenţie, cuprinsă fiind de conflictele tale.
- Aş vrea eu... 

Mara sorbea din cafea şi privea în gol, iar Doru o sorbea pe ea din priviri şi era fericit că o întâlnise.

- Nu te supăra, îmi aduci un pahar cu apă, te rog?
- Sigur, răspunde tipa de 16 ani.
- Mulţumesc.

Cuprinsă de sine, Curcubeu nu realizează ce se întâmplă, până imaginea băiatului bând 2 pastile o aduce cu picioarele pe pământ.

- Ce ai? De ce bei pastilele astea?
- Uhm... pf... păi... nu am mare lucru, sunt doar răcit.
- Sigur?
- Da, minţi el.
- Ştii... vreau să-ţi mulţumesc pentru invitaţie, murmură Mara. Experienţa asta rămâne de neuitat. Ai să mai vii pe aici? Aş vrea să te mai văd...
- Cu mare drag. (pauză) Nu ştiu dacă mai vin, nu cred că o să mai pot.
- De ce nu? Nu trebuie să-i mai aduci merinde lui Cristi?
- M... vine... mama de obicei.
- Atunci... asta e prima şi ultima dată când ne vedem?... Era tristă.
- Aşa se pare.
- Ce păcat!...
- Nu e adevărat. Eu sunt fericit că am reuşit să cunosc acea persoană de care îţi vorbeam la început şi să beau o cafea cu ea. Acum pot spune că viaţa mea şi-a atins scopul. Era tot ce voiam mai mult să fac. Iar pentru asta, îţi mulţumesc enorm.
- Chiar... nu ai pentru ce, spuse Mara cu o voce tremurândă. Şi eu îţi mulţumesc că mi-ai deschis ochii puţin. Acum o să mă uit de 2 ori în jurul meu.
- Aşa să faci. Fii atentă la oameni şi bucură-te de ei atât timp cât îi ai. Fii fericită că ai prieteni, nu le da cu piciorul. Iar băiatul pe care îl cauţi... fii convinsă că e mai aproape decât crezi.

Zâmbiră amândoi. Last Christmas... Tu ru ru ru, tu ru ru ru, tu ru ru ru ruu.. Începură a suna telefoanele.

- Alo?
- Doru?
- Da.
- Cristi sunt.
- Papucii tăi, Cristi! Unde naiba ai umblat? Ştii cât e ceasul?
- Nu, dar presupun că e târziu, de ţipi la mine.
- Uuu. Serios? Unde eşti? Trebuia să fim acolo la 11.
- Of, la dracu! Şi acum cât e ceasul?
- Vreo 3.
- Au! Hai că vin după tine. Unde eşti?
- Vino la Kiseleff.
- Bine. Pa.

*

- Da?
- Mara, ce faci? Unde eşti? Iartă-mă, am avut treabă, serios!
- Da, Clara, şi marmota?
- Of... hai zi-mi, eşti tot acolo? Vin imediat.
- Da, sunt tot aici. Hai...

*

- Se pare că fratele meu şi-a amintit de mine, în sfârşit.
- Da, şi prietena mea la fel. Trebuie să merg înapoi în Kiseleff, să o aştept.
- Şi eu. Hai!

Lasă banii pe masă, se îmbracă şi pleacă. Mara îşi aprinde o ţigară.

- Vrei?
- Nu, mulţumesc.
- Sigur? Nu-ţi cer bani pe ea, să ştii.
- Sigur, nu mai fumez.
- Bine.
- Auzi... de ce mi-ai spus că mă cheamă Cheia Sol?
- Hm... Pentru că ea este la începutul portativului şi un cântec nu ar fi întreg fără ea; în plus, sol în spaniolă înseamnă Soare, iar azi, tu ai fost soarele meu pe o vreme atât de urâtă şi am să te ţin minte toată viaţa.
- Drăguţ, îţi mulţumesc, Curcubeule.
- Cu plăcere, Soare.

Râseră amândoi.

- Ei da. Păi... cred că până aici ne-a fost, spuse Mara văzându-se ajunşi în parc.
- Cred că ai dreptate. Să ştii că nu am să uit ziua asta niciodată.
- Nici eu, îngână fata.

Şi se îmbrăţişează. Mara îşi scoate de la gât fularul portocaliu şi i-l dă lui, apoi intră în parc, se aşază pe banca pe care a stat câteva ore mai devreme, iar Doru îl aşteaptă pe Cristi la intrare, căci venea cu maşina.
_________________________________

- Doru!
- Cristi, nemernicule!
- Ce faci, mă?
- Iaca aştept de dimineaţă să mă sune un frate. Tu?
- Ruşinat, Cristi răspunde doar "bine..."

Din maşină iese o tipă simpatică, îl pupă pe obraz şi îi mulţumeşte enorm de ajutor, după care o ia la fugă în parc.

- Şi ea e... spuse Doru.
- Ea e Clara. Am dat peste ea în trafic, i-am boţit puţin maşina, aşa că a trebuit să aşteptăm poliţie, service, etc şi să o aduc aici, trebuia să se întâlnească cu o prietenă. În fine... poveste lungă. Hai, mergem?
- Da... sigur... răspunde acesta cu jumătate de gură, în timp ce făcea conexiunile.
_________________________________

- Maraa! N-o să-ţi vină să crezi ce am păţit...
- Oh, nici ţie ce am păţit eu. Până la urmă, e bine că ai întârziat, dacă se mai poate spune aşa.
- Da, şi mie îmi pare bine.
- Uite, când plecam de-acasă, prin intersecţie, un idiot - Cristi - se opreşte în mine şi îmi boţeşte maşina. Şi...
- Cristi?
- Da.
- Ce ciudat...
- Da, şi...
___________________________

- Maraa!
- Da, mamă!
- Ai un plic, vino şi-l ia!
- Imediat!

Coboară şi urcă grăbită în cameră, ca să vadă ce e. Foarte rar primea ceva prin poştă. O scrisoare!...

"1 martie 2010

Dragă Curcubeu,

Iartă-mi laşitatea şi ce mai vine odată cu ea. Acum, când citeşti cuvintele acestea blestemate, eu sunt undeva prin rai sau prin iad, târguindu-mi locul de veci. Ştiu că mă urăşti, dar nu aş fi putut să-ţi spun asta atunci. Simţeam că nu îşi are locul.

Când am venit în Bucureşti, nu era ca să îi aduc mâncare lui Cristi. Trebuia să îmi iau analizele, analize care mi-au confirmat bănuielile: sufeream de cancer pulmonar, aşa că sfârşitul a fost inevitabil.

Vreau să îţi mulţumesc enorm pentru acea zi de ianuarie, era tot ce aveam nevoie ca să plec fericit şi în pace. M-am îndrăgostit de tine de cum te-am văzut. Pentru asta, îi mulţumesc vieţii, că mi-a dat timp să mă bucur de tine, câtuşi de puţin. Plec cu gândul că am iubit. Ştiu că relaţia noastră a fost prea scurtă, dar crede-mă, nu am fi avut nevoie de mai mult. Îmi pare rău că nu am mai vorbit prea mult de atunci, doar nişte e-mail-uri. Am fost foarte slăbit. Ştiu că ai fi vrut să ai habar de starea mea, să fii aici ultimele mele zile. Eu nu. Aşa, am în minte clipele frumoase de atunci, zâmbetul tău, mănuşile tale şi eşarfa de la gât. Iar fularul, a stat alături de mine în fiecare zi. Şi-a cam pierdut parfumul, din păcate. Iar tu mă ai în minte frumos şi în putere, cum eram atunci.

Fii fericită. Şi nu uita: priveşte atent în jurul tău, omul care te va scoate din banalul tău e aproape.

Ai alături o carte. Sper să-ţi placă.

O primăvară frumoasă, Curcubeule!

Ai grijă de tine şi să nu mă plângi. Te voi bântui dacă o faci.

Cu drag,
Soarele.

P.S. Mi-e dor de tine. Te iubesc.

Mara plânge de când a citit primul rând. Scoate din plic o carte. Pe coperta ei scria: "Păstrează amintirile noastre minunate, dar nu-ţi fie teamă sa-ţi faci altele noi..." *1* A izbucnit într-un plâns amar şi a rămas aşa multă vreme...
________________________

Câteva luni mai târziu, Mara stă într-o cafenea, fumează şi se holbează la un tip. Îl ştia, era coleg de liceu cu ea de 4 ani, însă abia acum îl vede cu adevărat. Era simpatic şi citea din Kant - un punct în plus. Recunoscuse cartea după copertă. Oare cum îl chema? Hai, ştia doar...

- Bună...ăăă... Silviu, nu-i aşa?
- Da. Bună, Mara.
- O, ştii cum mă cheamă. Uite... ăă... voiam să te invit la o cafea... Ce spui?
- Ţi-a luat cam mult timp... Spun da.

Doru a avut dreptate.
_____________________________________

.THE END.

*1* - P.S. I love you, Cecelia Ahern.

Leapsa.Daca as avea 18 ani...

Leapsa gasita pe sirenna.wordpress.Completata si de miiine.:.x


Daca as avea 18 ani...


1.A vrea sa nu-mi mai doresc sa cresc.


2.As vrea sa fiu constienta de frumusetea pe care o am.


3.As continua sa ma indragostesc...:.x


4.As vrea sa ma reapuc de dansuri...sau sa cant..:-?


5.As intelege ca cea mai importanta pentru mine sunt eu si nu as mai avea nevoie de nimeni care sa ma lase singura la greu.


6.Nu mi-as mai taia parul scurt.


7.As zambi si as rade in continuare pentru ca un zambet nu face rau nimanui. Keep smiling.


8.As incepe sa mananc mai des...:d.Si nu as mai manca doar sandwich-uri..


9.M-as imprieteni cu mai multi baieti..Fetele sunt certarete rau.:|.


10.Mi-as face in fiecare zi o alta coafura..:))


11.Le-as spune tuturor ca ii iubesc.Adica tuturor persoanelor pe care chiar le iubesc...


12.As merge intr-o zi in centru cu o foaie pe care sa scrie "free hugs".:x.Cine vrea sa ma imbratisezee?:x.


13.As ignora mai mult si as renunta la pasare..Macar pentru o zi sa-mi pese de mine...


14. Mi-as petrece mult mai mult timp vara afara ..singura sau cu prieteni..


15.M-as duce in fata sediului ProTv si as striga in gura mare"Eu vreau sa fiu crainic tv.!"."Andreea Esca esti batrana.!"."A venit timpul pentru 'Andreasca'?:))))."


16.Mi-as cumpara un camion de ciocolata.:-?...

17.As face rost de numarul tutulor celor cu care am fost in generala[adica intreaga scoala] si as planifica sa ne intalnim.


18.Sincer?.M-as intoarce la scoala.Dar sa fiu in clasa a5-a.Doar pentru o zi.Daca nu m-ar lasa as cumpara vopsea roz si noaptea as renova scoala.[-(.