Te iubesc...

7.Orice poveste are si un sfarsit..

"Azi esti mai frumoasa..Cei de la scoala te-au vizitat..Si nu doar colegii ci si profesori si cunoscuti de la alte clase.Parca era nunta.Pe coridor nu aveai loc sa te misti.Mie mi-a luat cam 10 minute sa ajung la baie..Credeam ca explodez pe mine..Si stii cum e,cand esti baiat ..ai nevoi urgente..
Ceilalti,dupa cum spuneam,au trebuit sa intre pe grupe,atat erau de multi.Cred ca erau vreo 60 de persoane pe putin,parca mergeau in excursie si nu exagerez..Vezi ce te iubeste lumea?
Fetele din clasa ta ti-au impletit codite,profitand de faptul ca ti-a mai crescut parul, te-au machiat si..au incercat,ma rog mai mult s-au chinuit sa-ti faca unghiile.pictandu-le ca pe oua asa cum obisnuiai tu sa ti le faci..Oricum..Nu te sfatuiesc sa le privesti cand te vei trezi..
Puf.Ce tot palavragesc atat?Tu stii deja,erai acolo.Cred ca te-ai distrat pe cinste..Era mai frumos daca erai si treaza..Si e doar vina mea..As vrea sa ma auzi..Te rog..Daca ma auzi..fa ceva,misca un deget,misca-ti capul,clipeste,orice..Te rog..
___________________________________________________________________
-Te aud!Te aud!Ajutor..Da-mi drumul sa ies oricine ma tii captiva in corpul meu distrus de atata durere..Da-mi drumul..Vreau sa ies..Nu mai pot..simt cum ma duc..nu vreau sa plec,vreau sa raman cu voi..cu ei..nu ma auziti..nimeni nu ma aude..Chiar atat de singura am ramas?Chiar nu e nimeni cu mine?.Ma doare inima sa astept si sa vad cum sfarsitul se apropie..Ma doare sa privesc cum toti sunt acolo,departe,cum toti ma vor langa ei si au nevoie de mine iar eu stau aici pustiita fara nici un sprijin sau cale de iesire..Sunt parasita..Ajutor..!
.....
Nu mai suuuport.!Da-mi drumul nenorocire..Da-mi drumul.!Elibereaza-ma odata demon nesuferit.Esti un ranchiunos.!Cine te crezi?Sefu' sefilor?Mai lasa-ma-n durerea mea ,da-mi pace si lasa-ma sa ies.Lasa-mi sufletul liber si scuteste-ma de chin..ca nu mai pot..nu mai pot..[isi spune pierduta cazand in genunchi si..epuizata, se intinde pe pamantu-i din vid si lasa lacrimile sa o invadeze..nu-si putea accepta destinul..]
___________________________________________________________________
Baiatul scria de zor in carnetelul cu sentimente.

Pagini dupa pagini,cuvant dupa cuvant,
Baiatul umplea fiecare rand..
Ii placea sa scrie ,caci se gandea la ea
Orice poveste-si amintea scria pentru ea..
Trecea timpul,se mai oprea
Lua o gura de apa si iar incepea..

N-avea de gand sa uite nici o intamplare legata de ea..Voia sa-i puna pe foaie tot ce tinea de ei doi.Dupa aproape 2 luni  nu inceta sa o iubeasca ,constient de faptul ca fata posibil sa nu se mai trezeasca..Era o iubire pura ce-i lega pe cei doi,o iubire ce cu greu se mai poate intalni..Nimeni nu credea ca tanarul ar fi ramas cu ea,mai ales dupa ce ca inainte de accident se despartisera..Majoritatea prevedeau ca sufletu-i fetitei va fi dat uitarii,iar doctorii in special erau uimiti,mirati dar si incantati sa fie de fata la o asemenea intamplare..Dupa 2 luni de stat in coma,baiatul nu era absent nici macar o zi..Avea ore de dimineata si dupa doua era prezent in camera pacinetei, cu rezerve noi pentru a scrie cat mai multe in carnetel.Devenise deja cunoscut in tot spitalul sub numele"tanarului scriitor de sentimente" si nimeni nu avea voie sa deranjeze intrand in incapere daca nu era ceva important...
Lui ii convenea.Era linistit,avea intimitate alaturi de iubita sa si scria ..scria..
La un momentdat , in camera intra 2 doctori si o asistenta..Baiatul atipise si..:
-Ma scuzati,domule..Hei..Sunteti treaz?
-Poftim?Da ?Ce?A ..ma scuzati,adormisem nitel..S-a intamplat ceva?.
-Nu..nu s-a intampalt nimic,adica s-a intamplat..
-Va puteti hotari?.Eu vad ca e tot aici in pat,in coma, nu vad nici o schimbare..Deci?..Ce este?
-Pai..Am venit sa o deconectam de la aparate..
-Pooftim?

Va urma..