Lets talk about it.

27 ianuarie 2012

Te iubesc...

23.

Intra crispata inauntru,fara sa se gandeasca la ce va urma..Deschide usa si patrunde in camera lui..Geamul larg deschis o indeamna sa se apropie inspre a privi privelistea..
O scoala..Un  gard inalt,rosu,cu portile deschise,un chiosc pustiu si trei copii jucandu-se fotbal..Cateva masini parcate cu fata si cu spatele si o familie ce tocmai se pregatea sa plece..
Se intoarce cu spatele,analizand interiorul camerei..Patul nu mare,dar nici mic, sta' lipit langa un impunator dulap.Langa calculator, pe birou statea cuminte o imagine..Doi copii(ce pareau destul de fericiti) se inghesuiau sa iasa in evidenta intr-un mic,dreptunghiular tablou.
Pareau..Erau..Acum nu mai sunt.Acum toata fericirea din ochii lor disparuse..O ura intensa acoperea zambetul sincer al unui tanar fermecator si cald,o durere cruda se instalase pe chipul firavei copile..In urma, ramasese doar o umbra, o poveste,o amintire.
Dezamagita isi schimba privirea,cand,tanarul fermecator, Mihai, intra in camera, cu os ticla de vin in mana intentionand sa inchida geamul.
-De ce m-ai chemat?Si de ce bei?Si nu inchide geamul .E destul de cald aici ,iar tu puti.Dumnezeule ,dar te-ai gandit sa faci macar un dus?Parca am o carciuma langa mine.
-Taci.Esti cicalitoare!.Nu mai pune intrebari;mai bine dezbraca-te.
-Poftim?Te-ai ticnit?M-ai chemat sa vorbim,sa-mi explici..Deci,da-i drumul.
-Ma iubesti..Ai venit pentru ca ma iubesti si pentru ca vrei sa ne impacam.
-Normal ca te iubesc!Normal ca tin la tine..De aceea vreau explicatii!Vreau adevarul..si il vreau acum!
Se da usor in spate nestiindu-i intentiile dar fara vreo dorinta de a afla.
-Mihai..Esti beat,continua aceasta vazandu-l deja nervos.Lasa prostiile si explica-mi de ce m-ai chemat.
-Taci!De ce te-am chemat?De placere.Da'de ce esti timida?La cimitir aveai destul tupeu.Unde l-ai lasat?
-L-am pierdut pe drum.
-Glumeato..
-Uite,mai bine plec,ii raspunde speriata,repezindu-se spre usa.
-E inchisa,nu te mai chinui..
Lasa sticla pe birou si se apropie repezit inspre ea.Incearca sa o sarute pe gat,tinand-o strans de mijloc dar:;
-Mihai,termina.Lasa-ma,te rog.
-Ce ma rogi?esti proasta?De ce credeai ca te-am chemat?Sa bem cafea stand la o barfa?se rasteste apucand-o de mana.
Fata incearca sa se elibereze,realizandu-si prostia facuta de a-l vizita,dar e aruncata violent pe patNu apuca sa se ridice..Baiatul sare pe ea si o apuca de maini.
-Nu te mai zbate!Nu pleci nicaieri.
-Lasa-ma sa plec,Mihai.Te rog.!Te rog,Mihai.Nu e bine ce faci.Esti beat!Te rog!striga plangand biata copila ,dar adevaru-i era crunt.
In ochii rosii ai tanarului nu se zarea constienta,era hipnotizat si-si traia transa.Impins brusc,simtindu-i picioarele in abdomen,se loveste cu spatele de perete si pierde cateva pastile ce-i cad din buzunar.
-Pastilele mele!Proasto!tipa innebunit de furie.Vino incoace!
Apuca bluza Larisei si-o sfasie.Ii leaga mainile de pat cu o esarfa pe care o ia de la gatul ei si o trage de par.
Fata tipa cat o tineau plamanii,dar tipatu-i nu era de ajutor.De nervi,acesta o plesneste ,lasandu-i urme pe fata,apoi o ia de gat si o strange puternic.
-Mihai...ma sugr...ma sugrumi.
-Tipa!Hai tipa!Acum de ce nu mai tipi?
Incerca sa se zbata dar era zadarnic...
Era violata chiar de cel pe care credea ca-l iubeste..Defapt de cel pe care il iubea in continuare..Ii tipa indurare dar..nu-ndurare primea.

Peste o ora.
Ingenunchiata intr-un colt,cu ochii innegriti din vina unui subtire dermatograf intins pe toata fata,cu parul ciufulit si hainele rupte,zacea un chip plapand,cu parul castaniu odinioara(acum de-un maroniu sters ,ars la propriu de-o amarata placa).
Zacea rupta de realitate si plangea.Nu credea,dar credinta dusman acum era.

Isi strange genunchii la piept si-nchide ochii.Era terifiata.Nu-si putea crede ..Se simtea folosita,tradata,vinovata ca avusese incredere.
-De ce te mai smiorcai?O faci degeaba acum..Aa..poti sa pleci.
Se ridica usor frecandu-se de perete cu mainile transpirate si il priveste in ochi..
Deschide usa si pleaca..

Se lasa o liniste apasatoare in care doar cateva pastile se aud sarind din mana pe un birou cu amintiri..Le adunase de pe unde cazusera si parca era din ce in ce mai fericit..

Le lasa,isi aprinde o tigara si deschide geamul.Inspira adanc si cateva minute tace..Se stramba apoi privind apusul..
-Ce am facut?De ce nu.mi amintesc?

Va urma..


Niciun comentariu: